luni, 28 noiembrie 2011

MIRESME DE POVESTE - de Cezarina Adamescu





                   Ce mireasmă, ce parfum
                   din senin iscat, din fum.
                   E-un parfum îmbietor.            
                   de poveste-mi vine-un dor
                   ca un val năucitor,
                   dintr-un timp fără pereche
                   ce-mi pătrunde în ureche
                   şi în piele prin toţi porii.

                   Capăt cum să pun  candorii
                   şi tristeţii ce-mi cuprind
                   inima şi mintea-n jind?
                   Ştiu. Mă-ntorc din nou în vreme
                   la desaga cu dileme       
                   la suavele mirări           
                   şi ingenui întrebări        
                   când aveam ca griji de-o zi
                   ce poveşti vom mai citi,
                   cât ne vom îmbogăţi
                   cu aceste vechi comori            
                   ca năstruşnici cititori
                   şi viteji căutători
                   prin meleag de vis şi faptă
                   doar cu vorbă înţeleaptă.


2 comentarii:

ChristinaO spunea...

Eu citesc cu drag blogul clasei.Cand deschid o carte lumea cea noua se arata.

Înv. Leonte M. D. spunea...

Mă bucur, Cristina! Ce frumos ai spus în ultimul enunţ!