luni, 14 noiembrie 2011

Impresii de la lecţia deschisă :)



14 noiembrie 2011 

”Copilul se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea.
            Literatura care îi satisface această  pornire, îl încântă.”
                                                                                                         George Călinescu

          În mijloc de noiembrie mohorât, am fost oaspeţii voştri, dragi prichindei şi prichinduţe din clasa a III-a D ai Şcolii cu clasele I-VIII “Miron Costin” din Suceava. Nu-i aşa că vă mai amintiţi? Aveaţi mari emoţii, dar sper că v-au trecut.
          Am călătorit umăr lângă umăr prin Universul Cuvântului, în minunata împărăţie a Limbii Române…Pe aripi de poveste zburau îngeraşii, prinţii şi prinţesele în caleşti de dovlecei, iar para -  (ce hazliu!) -  dorea să fie … măr!
          Zâna cea bună- doamna învăţătoare-, ce puse la cale totul, ne purta cu vocea-i caldă  şi cu blânde priviri pe un tărâm fermecat, dăruindu-ne tuturor din cutiuţa cu minuni,  frumoase « Povestiri din Casa Nordului”… Doar ea ştia calea cea nevăzută de la inimă la inimă!
           Şi uite-aşa, copăcelul dorinţelor din marginea  grădinii devenise deodată plin, plin de mere, pere şi flori! ( cum numai în poveşti e posibil!) Chiar şi dorinţa noastră, a celor mari, se împlinise pentru o clipă – devenisem şi noi copii.... şi vă mulţumim pentru aceasta! Dar... să nu cădem în greşeala perei din poveste. Nu e bine să ne mândrim, cum spuneai şi tu, Luca M.,  în comentariul tău!
          Da! Lecţia de lectură la care am asistat a fost un dar minunat pentru noi, o adevărată poezie din suflet pentru suflet. Cu toţii aţi citit şi aţi răspuns frumos, v-aţi exprimat corect, cu sinceritate gândurile şi sentimentele voastre curate. Unii aţi creat versuri, alţii aţi desenat, ba chiar aţi pregătit şi o salata de fructe ! (aşa-i c-a fost gustoasă ?)
           Este bine că vă place lectura, că iubiţi cartea că doar «  nu e ce se vede, un mănunchi de foi frumoase între două file groase » Multă bucurie şi înţelepciune găsim  în paginile ei. De aceea, CARTEA să vă fie cel mai bun prieten ! Să o răsfoiţi de fiecare dată cu recunoştinţă pentru creator şi  cu infinită tandreţe pentru a descoperi spaţiul sublim şi curat al Limbii Române, focul sacru al Cuvântului !



                                      Cu prietenie,
                                                         învăţătoare Viorica Zetu

4 comentarii:

Înv. Leonte M. D. spunea...

Îi mulţumim frumos doamnei învăţătoare Zetu Viorica pentru că bagheta magică a cuvântului dumneaei a transformat totul în ,,poezie", în ceva care atinge sufletul si ne face mai buni.

iftode denisa spunea...

spune-mi ce citesti ca sa iti spun cine esti

Înv. Leonte M. D. spunea...

E un proverb foarte potrivit cu blogul nostru si cu îndemnul doamnei învăţătoaare Zetu Viorica în această postare.

Cred că nu stii să folosesti tasta pentru litera mare. Îţi voi arăta când vom merge la sala media.

Anonim spunea...

De fiecare data cand deschizi o carte inveti ceva