Biblioteci
particulare,
biblioteci
fără nume,
biblioteci
fără somn,
gânduri
împachetate în saci,
tomberoane
pline de frig...
Tot mai des
pe sub stele
îmi vine să
strig-
cărțile
mele, cărțile mele!
Dar,
durerea din
suflet
e mută,
sufletul meu
de
bibliotecar.
Parcă și
din satele noastre
veșnicia se
mută...
10 Noiembrie 2011
2 comentarii:
Doamna învăţătoare, mulţumim pentru ca aţi publicat povestile pe care le-aţi scris dumneavoastră pe blogul clasei noastre. O să încerc să le citesc pe toate.
Cu mare drag pentru voi, Ioana!
Vei reuşi să le citeşti pe toate :)
Poate când vei scrie şi tu povestiri frumoase, alţii vor dori să le citească.
Trimiteți un comentariu