sâmbătă, 21 ianuarie 2012

mă ridic din psalmi în picioare - de Paul Blaj


ce frumos ești Doamne când râzi ca un copil gâdilat
sau când ieși în grădină și Te cațeri
în mărul sălbatic
când Te împiedici sau când joci fotbal 

Te chem la masă și Tu îmi răspunzi
Te trimit la duș și Tu mă asculți

adormi cu puiul de pernă în brațe
Te simți acasă
ce adorabil e Domnul meu când sforăie încetișor
El creează în somn libelule roșii
sau poeme libere

târziu deschide ochii fastuoși
bea apă rece
paharul rămâne plin
se întinde strănută se deșiră în seară ca un ghem
purpuriu
care mai bate năvalnic
în mine
( Paul Blaj )

Un comentariu:

Ghivnici Roxana spunea...

E foarte frumoasă poezia scrisă de Paul Blaj!