marți, 6 mai 2014

4. Concurs literar - CLASELE GIMNAZIALE – POEZIE - jurizare elevi



CLASELE GIMNAZIALE – POEZIE

1.      Valsul cimitirului 


Peste criptele de soare
Paşii mei în flori suspină,
Şi aşteaptă la răcoare
Câte-o geană de lumină.

Într-o floare de bumbac
Arde-o flacăra ce creşte,
Peste care-un pitpalac
Gândurile-şi odihneşte.

Vântul suflă prin morminte
Adunând parfumul lor,
Într-o taină de cuvinte
Dând răscoale morţilor.

Stranii-siluete-n zare
Danseză în lună plină,
Iar valsul lor îmi pare
A fi muguri de lumină.



2.      Licăririle din muguri 

Lumină pretutindeni...
Pe ramurile unui măr,
Picuri de strălucire.

Scântei albe, liliachii,
Luminoase ca aura unui înger
 Coborât din Rai, pe pământ.

Frânte cioburi de lumină
Îşi arată licărirea.
Sunt fluturi!

Fluturii de lumină
Cresc în soarele din mugurii
Verzi şi delicaţi.

Defilează în fiecare seară,
Să îndrume spre înalt
Mireasma reginei-nopţii.



3.      Luceafărul iubirii scăldat in muguri de lumină   

 Ca două umbre fără grai aprindeţi soarele,
iar simfonia inimii
descoperă calea infinitului.
Cu tăcere împletiţi coroana vieţii
ce vă uneşte în muguri de lumină
şi atrageţi stelele învolburate în compasiune.

Violetul se stinge spărgându-se în tăcere,
dar universul vă poartă pe aripi trandafirii.
Două priviri scăldate în metafore,
aprind făclia eternităţii
ce pluteşte în muguri de culoare,
iar voi doi rămâneţi oglindiţi în luceafărul iubirii.


4.  Oricât de mic 

Un mugure de soare aș dori să-ți dau,
Un mugure de lună aș vrea înapoi,
Oricât de mic.

Şi mugure de iarnă  de-mi vei  lăsa in inimă,
Un mugure de vară eu ţi-l strecor în  lacrimă,
Oricât de mic.

De-mi dai un mugure de Iad, iar viaţa mi-e un chin,
Eu Raiul ţi-l ofer, cu tot ce e divin,
Oricât de mic.

Un mugure de întuneric  de îmi presori pe pleoape,
Și inima-mi va bate în adâncimi de  noapte,
Aș vrea  s-aud o şoaptă  de la tine,
Și te-aş iubi la nesfârșit, iubire! 



5.      Printre ramuri, înmugurește raiul  

Lumina cu picioarele goale,
Adie, cu sufletul ei,
Pe fiecare fir de iarbă.
Ca un copil,
Cu fericirea încâlcită-n păr.
Lumina adună țărmul,
Ușor.

Ea se naște,
Când nemurirea își topește viața,
Între flăcările dulci
Ale copilăriei.

Ea (copilăria) e un mugur de lumină
Încolțit
Printre suflete,
Care, când plesnește,
Picură raiul.


6.      Prin lanul de bumbac  
Se oglindește luna

Tresar.
La miezul nopții,
Niciun licurici
În suflet.
Văpaia amintirilor gemea.
Farmece de ceară
Plutind printre adieri,
Domneau în văzduh
Las șoaptele nescuturate de vreme.

Pastel de toamnă –
Ramurile florilor
Își varsă mugurii.
Îmi răcorește obrazul
Curgând fără voie o lacrimă,
Printre acorduri de vioară.

Prin lanul de bumbac
Se oglindește luna...





Niciun comentariu: