BLESTEMUL CUCULUI
legendă populară
În vremea veche,
trăiau într-un oraş un bărbat şi o femeie. După căsătorie, s-au retras în
căsuţa lor de la marginea oraşului înstrăinându-se de ceilalţi oameni. Amândoi
soţii aveau suflete rele şi pizmaşe. Toate încercările vecinilor de a-i
atrage în rând cu lumea n-au dat nici un rezultat. Atât femeia cât şi bărbatul
nu trăiau decât pentru ei, refuzând orice cerere de ajutor din partea
celor nevoiaşi. Toate acestea insă ar fi rămas uitate ca atâtea alte rele de
care e plină lumea, dacă cei doi soţi nu s-ar fi făcut vinovaţi de rele mult
mai mari. Ani şi ani la rând, copiii care s-au născut în casa celor doi
singuratici au fost părăsiţi prin diverse locuri dosnice din oraş.
Descoperiţi, mai mult morţi decât vii, de către unii oameni mai miloşi, fuseseră
luaţi şi crescuţi fără ca nimeni să ştie vreodată cine sunt adevăraţii lor
părinţi. Dar, vorba veche, ulciorul nu merge de multe ori la apă fără să se
spargă. Se pare că plânsul copiilor părăsiţi l-au făcut pe Dumnezeu să-şi
întoarcă ochii şi către ei.
Ultimul copil
născut în casa celor doi înstrăinaţi de lume a fost un băieţel deosebit de
frumos şi de cuminte. Dar, ca şi ceilalţi fraţi ai săi, se născuse fără noroc.
Părinţii săi, mai mult în bătaie de joc decât în mod serios, i-au pus numele Cucu,
după felul cum începuse să gângurească micuţul îndată după naştere. Nu le-a
fost însă nici de acea dată milă să-l păstreze şi să-l crească aşa ca toţi
oamenii. Nici nu împlinise bietul copilaş o lună, când părinţii l-au înfăşat cu
ce au avut prin casă şi l-au lepădat lângă uşa unei biserici.
Alţi oameni, cu suflete curate şi miloase, l-au descoperit şi pe acesta aproape
mort de foame şi de sete. L-au luat şi l-au dus acasă la ei. Noua lui mamă,
chinuită de milă faţă de bietul copil părăsit, a îngenunchiat plângând la
icoana Maicii Domnului cu Pruncul în braţe şi a început să se roage cum nu se
mai rugase niciodată până atunci:
—Maică
preacurată şi binecuvântată de toţi copiii lumii, Tu, care ai suferit odată cu
suferinţele cumplite ale Fiului Tău şi ai plâns cu lacrimi de sânge lângă
picioarele însângerate ale Fiului Tău răstignit de ura şi răutatea fără de
margini ale oamenilor, numai Tu mă poţi înţelege şi ajuta ca o mamă adevărată!
Ocroteşte, Maică Sfântă, pe acest copil înstrăinat de părinţii săi şi dă-mi puterea
şi dragostea de a-l aduce ca pe propriul meu copil! Iar pe cei care l-au născut
şi l-au aruncat de lângă ei fără milă, fă-i să înţeleagă acum şi pururi şi în
vecii vecilor chinul dorului după copilul înstrăinat.
Iar Sfânta
Fecioara, ascultând ruga plânsă a mamei adoptive, i-a transformat pe cei
doi părinţi în păsări singuratice, care nu-şi au cuibul lor şi nu-şi cunosc
niciodată puii…Şi i-a menit să umble mereu în căutarea copilului părăsit
strigând zadarnic: Cucu! Cucu! …
Vocabular:
legendă -
povestire în care se dă o explicaţie
imaginară unor fapte reale
(apariţia
unor lucruri, fiinţe,
fenomene; eveni-
mente istorice, faptele unor eroi,
nume de locuri).
blestem - vrajă căzută asupra cuiva sau a ceva;
vorbe care invocă abaterea
unei
nenorociri asupra cuiva;
pizmaş - răutăcios, duşmănos, care poartă ură
cuiva;
a refuza - a respinge, a nu accepta;
dosnice - retrase, izolate, ascunse vederii;
l-au lepădat -
l-au lăsat, l-au părăsit;
adoptivă - care a înfiat un copil.
BLESTEMUL CUCULUI
legendă populară
REBUS
A-B: Povestire în care se dă o explicaţie imaginară unor fapte reale.
1.Vrajă căzută asupra cuiva sau ceva.
2.Respinge
3.Dacă nu e uşor e ………
4.Părăsit, lăsat singur.
5.Retras, izolat.
6.Care a înfiat un copil
7.Răutăcios, duşmănos.
|
A
B
|
Completează ideile:
1.Demult, doi soţi îşi …….
…………..copiii.
2.Pe ultimul copil l-au botezat ……………
3.Copilul a fost lăsat la uşa unei ……………… .
4.Mama lui adoptivă s-a rugat la ……………………
5.Cei doi părinţi au fost transformaţi în ……………, fără ………………, ce îşi
caută mereu ………… .
|
Poţi citi:
<Legende istorice
<Legendele florilor
<Legendele păsărilor
<Legendele plantelor
<Legendele animalelor
<Legendele insectelor
|
Ghici!
Prin păduri tot
singurel,
Numele îşi cântă
el
Şi nu vrea să se
însoare.
Care pasăre e
oare?
|
Ştiai că?
<Cucul nu
călătoreşte în stoluri.
<Îşi depune ouăle
în cuiburile altor păsări, ce le clocesc şi îi cresc puii.
<Este folositor
pentru că mănâncă mai ales omizile păroase.
|
Un comentariu:
De asta cucul face cucu cucu.Multumim de lectia aceasta
Trimiteți un comentariu