Dragi membri ai cenaclului literar,
dacă aveți timp, creați un poem cu tema „Frumusețile mării” până mâine seară.
Să îl scrieți la comentarii.
Vor fi trimise la concursul „Copiii și marea”.
NU este obligatoriu :)
Vor fi trimise la concursul „Copiii și marea”.
NU este obligatoriu :)
Iată câteva imagini care să vă inspire :)
Mai căutați și voi.
9 comentarii:
Aud din scoica ciobită
ecoul vocii tale.
Valuri de dor mă izbesc
de urmele adânci din nisip.
Corali încolţesc în minte
formând ,iar sentimente.
Atingerile unei meduze
parcă sunt săruturile tale.
Ce aprind în mine un foc
mistuitor, întreţinut cu alge.
Bezna mută se risipeşte
iar o lumină blândă
mângâie lacrimi de durere.
Aud o şoaptă blândă
Şi-un soare ce-mi şopteşte
"Nu renunţa!căci l-ai iubit...
DA l-am iubit si iubirea cere sacrificiu,
dar mai presus de toate ,
Nu pot renunţa la marele meu albastru..
Chemarea mării
Căldura mării împrăștie
Particule fierbinți de emoție
Nisipului rece,
Pustiit de gânduri.
Valurile spumegă de fericire,
Spărgând peisajul
Cu frânturi de zâmbete,
Îmbătând malul de veselie.
O scoică de rugină
Zace amorțită
Sub castele destrămate
În fiori de melancolie.
Marea cântă veșnica-i amorțire,
Uitată în timp,
Pierdută în cărți
Și desenată în valuri.
Totul se petrece lent,
În reluare...
Și eu privesc totul,
Admir viața...
Hoștinari Andra
Frumuseţile mării
Mă înec
În ochii tulburi ale mării.
Mă sprijin
De razele de ceară privind azurul înmărmurit.
Simt
Marea cum mă atinge,
Cum se strecoarea în mine
Şi zboară prin venele mele.
O mie de vieţi
Scufundate în condeie de stele
Sub valurile cenuşii,
Cântă din ochii ei albaştri.
Scoici de porţelan
Se afundă în nisipul ud.
Frumuseţile mării,
Uita-te în întunericul
Absorbit de luna mirifică.
Rotariu Ştefania Ana
Vă rog să îmi spuneți dacă v-au cerut și alți profesori poezii pentru acest concurs și dacă ați dat poeme... ca să nu participați de două ori la același concurs :)
poezia mea a trimis.o doamna profesoara de franceza
Nu, nu mi-au cerut și nu am dat alte poeme.
Bine, Roxana! Eu nu o mai trimit. Succes!
Bună ziua!Am gasit şi eu un poem despre mare şi sper sa fie binevenit.E cam târziu dar m-am hotărât să îl împărtăşesc cu voi.Nu este chiar despre FRUMUSEŢILE mării dar...
Marea blestemată
Inc-un val sortit pieirii
se arunca pe malul insangerat de ape
se afunda in stanci
cu spinii sai spumegati
de furia lunii
si-ncaleca ultimul ecou
al copiilor uitati in adancuri
O gorgona din oglinzi
marea scapara fantome indesate
ce alearga in timp ca sa mai prinda de sureturi infinite
vapaile ultraviolete
si sa se agate de cerul parfumat de scoici
si de clopote din lemn uscat
Sirenele strapung marea
inca un glas sacrificat pentru
eternitatea castelelor din nisip
sculptate in scrumiera strafundurilor
Din ochii lor picura sange inchegat
se lasa ca o perdea de nonculori
ca un cearsaf patat de glezne scrantite
si pastile pentru fericire
sorbite la suprafata apei
In buzunarul meu nisipul se ingroaza
un lan dr mac imi ingroasa pleoapele incetosate
de imaginea atator ciori crestand
abisul de albastru scorojit
Ma las pe spate si trag draperia peste luna
totul este intuneric in lumina mea
si-astept ca marea sa ma-nghita ca pe-o scanteie
inabusita,stinsa in propria ei culoare
Pielea mea e alba
ca argintul viu
sangele imi fierbe
clocoteste in vene mortuare
cimitirul curge dedesubtul meu
si-astept ca cripta sa mi se deschida
aici in marea moarta si uitata
de Dumnezeii pamantului umbrit de nori
Multumim, Paul! Pentru concurs e tarziu.
Trimiteți un comentariu