A şasea şedinţă de cenaclu

LUNI - 9 decembrie 2013,

la ora 18, in sala nr. 1,

va avea loc a şasea şedinţă de cenaclu literar.

Pentru cei care nu au scris nimic, am următoarele sugestii:

1. Lumina din iesle

2. Sunt vers într-un colind uitat

3. Călătorind cu magii

Spor şi inspiraţie!

Rugina dintre nori - de Ivaniuc Roxana

 

Cerul îşi schimbă culoarea 

ca o plapumă de cenuşă,

Doar un colţ senin strecoară

 nostalgia lui dulceagă.

 

Copacii nu mai au straie verzi,

Sunt plictisiţi de vântul ce îi leagănă,

Iar frunzele-au căzut pe rând

Ca o ploaie colorată.

 

Luna se trezeşte mai repede

strivind pânze de aramă,

Luminează pământul curat

Şi tristeţea palidă ca o pagină

de carte veche.

(Ivaniuc Roxana, clasa a IV-a C)

ANUNȚ! A cincea ședință de cenaclu literar

Miercuri, 27 nov. 2013, în sala 1, 

va avea loc a cincea ședință de cenaclu literar

Veniți pregătiți să expuneți/audiați 

creațiile literare din ultimele două săptămâni!

Anunțați și pe ceilalți colegi, membri ai cenaclului. 

Sugesti pentru noi creații

1. Realizați un text (poezie sau proză) 

inspirându-vă după imaginea de mai sus :)

Titlul la alegere.

2. Scrieți un text inspirându-vă din înșiruirea de cuvinte:

culoare, cioară, miere, crizanteme, indiferență, brumă, calendar.

3. Realizați un text cu titlul: 

„Născut într-o nucă de cocos”

Succes!

Anunț! - A patra ședință de cenaclu literar

Următoarea ședință de cenaclu literar 

va avea loc vineri, 15 noiembrie, la ora 18, în sala 1. 

Cineva se întreba: 

Oare data viitoare din ce ne vom inspira? :)

Vom vedea! 

Cât trăiește o lacrimă?... - de Florescu Paul Iulian

V-aţi gîndit cât trăieşte o lacrimă?
 Unii poate da, alţii nu, altora nu le-a păsat.
O lacrimă izvorâtă dintr-un suflet de mamă durează o veşnicie de suferinţe. 
Lacrima de mamă este cea mai puternică şi înmoaie suflete, le topeşte, le arde de suferinţă când află că odorii sunt în pericol.
O lacrimă provenită dintr-o rană căpătată la joacă durează o secundă, un obraz rumen, veştet, lăcrimat.
Lacrima unui tată durează două nopţi de lucru muncite pentru a aduce o pâine acasă.
O lacrimă de bunică durează un an de bătrâneţe, povară, blândeţe, un an de chinuri.
Lacrima unui copil certat cu părinţii durează o secundă eternă în care-şi dă seama că nu poate fi supărat pe cei care l-au născut.
Lacrima ta durează un veac, un secol sau poate o eternitate, apoi îţi dai seama că n-ai de ce să plângi fiindcă aşa este viaţa.
Iar lacrima unei lacrimi durează o supărare, o tristeţe provocată din cine ştie de unde , din adâncul sufletului.


PS. Vom discuta/corecta/îmbunătăți textul împreună în cadrul ședinței de cenaclu. 

Toamna - de Florescu Paul Iulian

Vine regina bogăţiei timpurie

Cu poala plină de fructe dulci.

Fiorii zboară-n aer , o mie

Frunze peste tot , unde s-apuci ? 

Soarele-ntre nouri stă priponit

Palid ca o nebună nălucă.

Norul plumburiu de ploaie-i pregătit

Şi stropii spre pământ vor să se ducă.

Frunzele de culoarea ruginii

Danseză-n bătaia de vânt

Şi copacii valsează în faţa reginii

Crengile lor slabe rupând.

Copiii cu braţe de fructe zemoase

Şi cu flori vestejite în părul roşcat

Danseză-n grădină cu hainele groase

Ca pilota mare de pe pat.

Şi ţipă vântul prin hornul fumegând

Speriind pe odorii din braţe de mamă

În mintea mea e doar un singur gând

O nostalgică a naturii ramă. 

(Florescu Paul Iulian)

PS. Vom discuta/îmbunătăți poemul la următoarea ședință de cenaclu.

Simboluri semnificative

Vara se apropie pe zi ce trece. Soarele ne joacă feste. Ochii sunt orbiţi de lumina sa supremă.  Prin câmpiile înverzite şi prin livezile cu cireşe de mai, sunt jocuri vesele de fluturi. Până şi iarba verde dansează în bătaia lină a vântului  ca o mângâiere blândă de mamă. Timpul trece încet, iar primăvara îşi face  ultimele bagaje. Vulturul,  de pe înaltul pisc, dă o strigare supremă de rege al verii. Prin geamuri aburinde se mişcă viaţa pândind după colţuri de buruiene dese şi prăpădind timpul.
Deodată, în livadă, printre florile semeţe de vară îşi face apariţia un ghiocel pierdut de anotimpul lui. Este plăpând, subţirel şi aplecat de zici că are lumea-ntreagă în spinare. Dă uşor din clopoţelu-i cristalin. Roua de pe feţele obosite şi adormite ale florilor se scurge pe pământ.
Seceta crudă loveşte  blajinul ghiocel drept în faţă.
Din întâmplare, lângă ghiocel este  un mărţişor drăguţ, împletit în Zilele Babelor. Este poleit cu multă muncă şi cu darul răbdării. Culorile lui  se împletesc alene şi amintesc de zăpada rece şi de sângele cald al  Domnului . 
Muzica lină se aude de departe.
Deodată,  o mantie verde şi înflorită învăluie simbolurile rătăcite ale primăverii. Ghiocelul şi mărţişorul se simt singuri. Îşi dau seama că ei aduc bucurie şi extaz doar primăvara. Vara ei nu  mai valorează nimic.
Aşa e şi în viaţă: unele lucruri au semnificaţie tot timpul, unele doar într-o anume perioadă, iar altele niciodată.

Florescu Paul Iulian 



 

„Clonț de corb” de Miruna Ungurenașu

                            CLONŢ  DE CORB

Toamnă.  Din nou.  Bineînţeles, a venit cu nelipsitele sale „semne”. A blestemat frunzele. Ele au căzut ca fulgerate.  Cele care au rămas îşi aşteaptă în tăcere sfârşitul, desprinzându-se încet de pe crengile copacilor, aproape nude, când vântul porneşte în fuga lui haotică.

         Iarbă gri, cer gri, peisaje gri, oameni gri, suflete gri. Cenuşa toamnei a înviat din nou, precum pasărea Phoenix. S-a mulţumit cu puţin... A luat trupul sterp al unui corb bătrân, surd şi cu-n ochi lipsă. Negrul strălucitor al penelor sale şi-a pierdut farmecul de la crearea lumii până în prezent.

         Ce atinge el, moare şi dispare. În zborul lui mai smulge câte-o frunză, iar asta ar fi explicaţia cea mai logică pentru căderea frunzelor. 

        Dar tu...Ai realizat când a căzut prima frunză? Ai surprins momentul?... Ai realizat când plouă prima oară cu stropi reci? Dar când trece-o zi, o lună sau un an? Sau o viaţă, chiar. Dacă nu,  înseamnă ca trăieşti degeaba...

           Luna veghează dintre nori. Corbul dintre ramuri. Îngerii din cer. Mai cade câte-o picătură... Semne că noaptea vânează momentul potrivit pentru a-şi face apariţia .

         Şi ea stă pe verandă şi compune...Părul ei negru îi curge pe faţa înmărmurită, iar de pe umerii ei de porţelan alunecă puloverul gros, precum o povară. Degetele ei aproape îngheţate de spaima trecerii timpului cuprind strâns condeiul... Îl priveşte adânc pe corb. Corbul pe ea... Schimbă complice câte-un surâs scurt...Şi noaptea de-abia începe...

 (Miruna Ungurenașu)

PS. Vă rog să vă exprimați opiniile sincere despre textul de mai sus! 

Mulțumim, Miruna! Ai spart gheața :)

A treia ședință de cenaclu...

Dragi membri, 
vă anunțăm că a treia ședință de cenaclu
 va avea loc

 miercuri, 30 octombrie, la ora 18 în sala nr. 1. 
Vă rog să îi anunțați și pe ceilalți!

Dacă cineva a finalizat textul de data trecută, 
să fie pregătit  să ni-l prezinte.

Dacă sunteți în lipsă de idei pentru o nouă creație, 
vă prezint următoarea imagine :) 
Priviți și lăsați cuvintele să exprime trăirile voastre! 

Dacă imaginea nu vă inspiră, atunci vă provoc cu un titlu:

„În coji de nucă picuri de toamnă”

Decor de toamnă... un pic de poezie :)

Ședința a II-a :)

Dragi membri ai Cenaclului Literar „Mai aproape de Cuvânt”,

 

luni, 14 oct. 2013, la ora 18, ne vom întâlni în sala nr. 1 (la parter).

Abia aștept să citim creațiile împreună și să ne exprimăm liber opiniile!

Ceaiul va avea aromă de tei :)

 

 

 

 

Dacă aveți timp, citiți cu atenție poemul de AICI

Prima ședință de cenaclu

 

 

 

 

Astăzi a avut loc prima ședință de cenaclu, o ședință organizatorică, de motivare, de risipire a oricărei temeri :)

 

Lista membrilor cenaclului o vom afișa când se va închide lista (la finalul săptămânii).

 

A fost o întâlnire în care toți membrii cenaclului au scris poeme cu privirile :)

 

Cu toți așteptăm următoarea ședință când vom citi creațiile acompaniați de o chitară și savurând un ceai cald.

 

Vă îndemn să scrieți la „comentarii” impresiile voastre!

 

Iată poemul promis:

 

Tăcere de septembrie

 

Am ținut prea multă vreme pumnii strânși
de teama vulturilor devoratori de cuvinte
mâinile întinse spre ceea ce aș fi putut să fiu
s-au retras ca o maree
iar luna n-a mai răsărit
porumbelul de deasupra noastră
nu și-a mai circumscris aripile în nimbul ei

Azi mi-am rezervat un loc la masa tăcerii
iar tăcerea face ca îngerii noștri să vorbească
înțelept
cred iarăși în culorile trase prin inel
ca nostalgia acestui început de septembrie în care
vântul dinaintea ploilor pe crizanteme albe
va sufla și în lumânările noastre
știu
se vor stinge toate odată
fiindcă toate odată s-au aprins
în capela cu grădini neblestemate

acum stau la masa aceasta
în picioare
desculță
cu firimituri de lumină în palme
și nu pot decât
să imit răstignirea

Cenaclul Literar „Mai aproape de Cuvânt”

Școala Gimnazială „Miron Costin” Suceava omagiază LIMBA ROMÂNĂ,

chiar de ziua acesteia, pe 31 august,

prin înființarea Cenaclului Literar „Mai aproape de Cuvânt”.

31 August - Ziua Limbii Române

 

 

Limba noastră – de Alexei Mateevici

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le 'nşirate, -
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

 

 

Limba românească de Gheorghe Sion

 

Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Și pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românașul o iubește
Ca sufletul său,
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu.

Frați ce-n dulcea Românie
Nașteți și muriți
Și-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiți!

De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiți ca să roșească
Țărna ce călcăm?

Limba, țara, vorbe sfinte
La strămoși erau;
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu!

Școala de vară :)

Dragi elevi, sper că aveți o vacanță plăcută!

Așa după cum v-am promis, vom organiza școala de vară în două grupe, după cum urmează:
Prima grupă va începe de pe 6 august (marți) și va dura patru zile.
A doua grupă va începe pe 20 august (marți) și va dura tot patru zile.
Dacă sunt doritori să participle la ambele grupe, se acceptă cu condiția să nu fie mai mulți de 15.
Programul va începe la ora 10. În prima zi va dura 2 ore.
Abia aștept să îmi povestiți ce cărți interesante ați citit, pe unde ați fost, cum ați ajutat părinții sau bunicii, cum v-ați distrat...ce ați mai scris, ce vise ați mai făurit...

Ne vedem cu bine în august!
Vacanță plăcută!

Noi, în vacanță, citim! - lecturi pentru clasa a V-a

 

Dragi elevi, sper că vă simțiți bine în vacanță și că știți să vă petreceți acest timp într-un mod util. Știu că mulți dintre voi citesc tot ce le pică în mână. Vin în sprijinul vostru cu o listă de lecturi pe care va trebui să o parcurgeți  în clasa a V-a și ar fi bine să începeți de acum :)
Dacă nu aveți cărțile în biblioteca personală, vă îndemn, fie să le cumpărați (măcar pe unele), fie să le împrumutați de la Biblioteca Bucovinei, filiala din Burdujeni, sau chiar de la sediul ei din parcul central unde am fost împreună în vizită.
Nu ar fi rău să faceți și un mic jurnal de lectură :) Vă amintiți ce a prezentat Alexandra F. din clasa a VII-a?
Vreau să știți că tot timpul petrecut în preajma cărților e un timp petrecut cu mare folos!


Literatura română

Ion Agârbiceanu	Nepoata lui moş Mitruţ
Vasile Alecsandri	Ostaşii noştri
Dimitrie Bolintineanu	Legende istorice
Ion Al. Brătescu-Voineşti	Întuneric şi lumină
I. L. Caragiale	Momente şi schiţe
Ion Creangă	Poveşti, povestiri, amintiri
B. Şt. Delavrancea	Neghiniţă
Petre Dulfu	Poveştile lui Păcală
Mihai Eminescu	Făt –Frumos din lacrimă
N.Gane	Stejarul din Borzeşti
Emil Gârleanu	Din lumea celor care nu cuvântă
Petre Ispirescu	Basmele românilor
Al. Mitru	Legendele Olimpului
Cezar Petrescu	Fram, ursul polar
Mihail Sadoveanu	Dumbrava minunată
	În pădurea Petrişorului
Mircea Sântimbreanu	Recreaţia mare

Literatura universală

Homer	Iliada
	Odiseea
Charles Dickens	David Copperfield
	Oliver Twist
Mark Twain	Huckelberry Finn
Hector Malot	Singur pe lume
Antoine de Saint Exupery	Micul print
Jules Verne	Calatorie spre centrul pamantului
	200.000 de leghe sub mari
	Copiii căpitanului Grant
Edmondo de Amicis	Cuore
Ch. Andersen	Crăiasa zăpezii
Carlo Collodi	Pinnochio
Charles Perrault	Poveşti cu zâne
R. L. Stevenson	Comoara din insulă
Jonathan Swift	Călătoriile lui Gulliver
Mark Twain	Prinţ şi cerşetor

 Sursa AICI

Felicitări, Alexandra Miriam Temneanu!

Eleva, Temneanu Alexandra Temneanu, clasa a IV-a D, Şcoala Gimnazială Miron Costin - Suceava, a câştigat premiul Giovani Voci (Tinere Voci) la Concursul Internațional de Poezie "Giovani e Poesia (Tinerii și Poezia) din Italia, 2013. 

Bravo, Alis!

Finaliștii români ai Premiului Internațional de Poezie de la Triuggio, ediția a XX-a, 2013

pubblicato il: 26 maggio 2013

FOTO. Villa Taverna, Canonica-Triuggio unde va avea loc premierea 

Duminică, 2 iunie 2013 la Triuggio, prestigioasa clădire istorică Villa Taverna, una dintre cele mai vechi clădiri lombarde, va găzdui ceremonia de premiere a finaliștilor din aproape 30 de țări ai Concursului Internațional de Poezie "Giovani e Poesia (Tinerii și Poezia), manifestare ajunsă la cea de a 22-a ediție, prin eforturile și strădania organizatorilor Centrului Internațional de Poezie din localitate, a promotorului acestui proiect, poetul Alessandro Villa.

Concursul este organizat de Centrul de Pozie și Tineret din Triuggio, cu patronajul Primariei orașului, Regiunii Lombardia, Provinciei Monza și Brianza, Banca Credito Cooperativo din Triuggio, a ziarului “Il Cittadino” din Monza, a revistei “Messaggero dei ragazzi” și colaborarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano, editurii Prometheus din Milano. Premiul Internațional de Poezie s-a născut in anul 1991 ca un obiectiv al Centrului de Poezie și Tineret din Triuggio.

Incepând cu anul 2009, Centrul Cultural Italo-Român din Milano este partener și susținător al concursului în relația cu școlile și copiii din România și Republica Moldova.

În comunicatul emis de organizatori, la cea de a 22-a ediție a Premiului Internațional de Poezie, au participat un număr 690 autori con un total de 848 creații prezente în concurs.

Prezența străină a fost următoarea, după numărul de participanți: 50 autori din România, 22 din Bulgaria, 19 din Croazia, 13 din Republica Moldova, 8 din Albania, 7 din Maroc, 6 din India, și în număr de la doi la patru autori din: Irlanda, Pakistan, Peru, Polonia, Burkina Faso, Ucraina ed Etiopia, Marea Britanie, Lituania, Senegal, Columbia, Argentina, Germania, Grecia, Nigeria e Filippine, Serbia, Olanda, Rusia, Belgia, Israel, Egipt, Brazilia, cu un total de174 autori.

România a înregistrat și la această ediție una dintre cele mai mari participare între toate țările străine, cu un număr de 50 de creații ale copiilor, din orașe precum: București, Brașov, Galați, Baia Mare, Cugir, Focșani, Bacău, Suceava etc. fiind deja prezentă de mai mulți ani la acest concurs iar copiii români, premiați de-a lungul anilor la mai multe secțiuni. Și din Republica Moldova ca în fiecare an, sunt prezente creațiilor unor elevi sau tineri poeți.

Juriul alcătuit din 16 persoane: poeți, scriitori, profesori și jurnaliști italieni a acordat în cazul creațiilor copiiilor români și celor din Republica Moldova, mai multe premii la diferite secțiuni anunțate în cadrul concursului după cum urmează:

Între premiile de la secțiunile anunțate în concurs:

La secțiunea A până la 12 ani: Denisa Lepădatu din Galați.

La secțiunea C cu vârsta cuprinsă între 13 - 17 ani: premiul 1: Diana Laura Nohit din Brașov și premiul 4 cu mențiunea de onoare: Diana Ștefănescu din Brașov.

La secțiunea D cu vârsta de la 18 ani - premiul 5 -mențiune specială: Sorina Gherghel din Cugir (Alba)

Între premiile speciale și diplomele atribuite de juriu, copiiilor din România și Republica Moldova:

– Premiul In memoria di Bruna Baroni-cel mai bun text dedicat mamei: Ada Peron din Focsani

– Premiul In memoria di Ettore Villa-cel mai tânăr autor: Doina Strulea din Criuleni (Moldova)

– Premiul In memoria di Eugenio Bentivegna- cel mai bun text al unui tânăr autor străin: Diana Laura Nohit din Brasov.

– Premiul Miglior raccolta di giovane autore (Cea mai bună colecție de poezie): Miruna Ioana Rus din București

– Premiul Giovani Voci- Tinere voci: Diana Frumosu din Criuleni (Moldova), Alexandra Miriam Temneanu din Suceava, Alma Justina Mihalache Pătrășcan din Bacău, Adriana Prodan din Baia Mare (Romania)

– Diplomă specială: “Poesia e Vita”: Alexia Ghergan din București

– Premiul Andrea Negrotto Cambiaso: Doina Postolachi din Chișinău

– Premiul Scuola e Poesia - Colegiul Național “UNIREA” din Brașov

                Centrul Cultural Italo-Român din Milano mulțumește tuturor copiiilor participanți fie în mod individual, fie în cadrul unor proiecte școlare, profesorilor care au colaborat din România cât și Republica Moldova, tuturor celor înscriși, care au dovedit interes, pasiune, talent dar și bucuria de a participa la un important concurs de poezie din Italia, în spiritul unei frumoase competiții.

Milano, 26 mai 2013

Sursa: AICI

De la început - de Luminița Zaharia

 

 

cuvintele s-au amestecat,
cerne-le repede!
inima vrea să își lepede
consoanele obosite, atriul mutilat,
lumina să intre printre vocale
în toate buzunarele goale

acolo unde un copil bosumflat
se crezuse cândva împărat
în castele din turtă dulce
pentru toate prințesele sale

ah, încă o iubire,
încă o copilărie,
încă un minut
dincolo de ieri
peste mâine –
și de la început...

 

 

Luminița Zaharia a venit cu daruri pentru noi: un poem

și desenul de mai jos realizat de fiica ei, Alina.

Mulțumiiiimm!!!!!

 

 

Click imagine

Aştept să vină Lumina din cer ! - de Ana Maria Gîbu

 
 

a înflorit magnolia
în mir şi tăcere
poartă în palme
taina
răsărită dintr-un pumn de argilă

azi nu desenez
Îl ascult pe Iisus

nu mai plânge

locul acela
unde vorbele erau corbi
în fiecare primăvară
naşte Lumină

Hristos a Înviat!

Paşte fericit!

Cu drag si pretuire,

Ana Maria

Hristos a înviat - de Vasile Militaru

Hristos a înviat!Ce vorbă sfântă!
Îți simți de lacrimi calde ochii uzi
Și-n suflet parcă serafimii-ți cântă
De câte ori, creștine, o auzi?

Hristos a înviat în firul ierbii,
A înviat Hristos în Adevăr;
În poienița-n care zburdă cerbii,
În florile de piersic și de măr.

 În stupii de albină fără greș,
În vântul care suflă mângâios
În ramura-nflorită de cireș
Dar vai, în suflet ți-a-nviat Hristos?

Ai cântărit cu mintea ta, creștine,
Cât bine ai făcut sub cer umblând,
Te simți măcar acum pornit spre bine
Măcar acum te simți mai bun, mai blând?

Simți tu topită-n suflet vechea ură?
Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea-ți gură?
Iubirea pentru semeni o simți jar?

O, dacă-aceste legi de-a pururi sfinte
În aur măcar azi te-au îmbrăcat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept să cânți: Hristos a înviat!

La umbra crucii Tale - Paula Seling

Revista clasei a IV-a D - „Mai aproape de Cuvânt”

- click foto -

Coperta I
Desen: Stavnic Adrian

înălțarea lui coraline - de Silvia Bitere

printre miile de vieți îmi găsisem trupul coraline
în sfârșit se făcea dreptate
deși nu știam ce semn ascundea dreptatea aici
o pace cinstită după un măcel între om și divinitate
sau dorința între a fi corect și a merge aplecat
mă făceau să mă înalț cât să culeg cel mai frumos fruct
din livada Domnului
cum pe verticală mă ridicam să trag norii
și cum spinii din coroană erau tot ai mei
gândul că dumnezeu e printre noi ca simplu observator
mă deruta
aici mă opresc aici voi spune către mine
coraline coraline
de ce nu simțim uneori că suntem oameni
oare nu este de ajuns să ne privim mâinile
prin care ne rugăm
la El

(Silvia Bitere)