luni, 17 octombrie 2011

Incepe scoala. Cum ii invatati pe Copii sa pretuiasca BIBLIOTECA

Parintilor le revine rolul de a le insufla copiilor cultul pentru o biblioteca plina de carti, toate aranjate in ordine, impartite pe categorii, numerotate si eventual evidentiate intr-un catalog. Daca adultii pun pe rafturile bibliotecii bibelouri si tot felul de podoabe, in defavoarea cartilor, atunci si copiii vor trata cu indiferenta biblioteca.
Avem nevoie de biblioteca in casa noastra? Bineinteles ca da, mai ales daca avem copii. De orice varsta. Cei mici, de gradinita, pot depozita in ea toate cartile de desenat, colorat, construit. Scolarii au nevoie atat de cartile recomandate la scoala, culegeri, albume, atlase, cat si de cartile cu un caracter recreativ, de povesti, de calatorii, romane. Adolescentii trebuie indrumati sa aiba propriile carti care pot fi chiar in limba engleza.
Invatat-i pe copii sa acorde atentie unei carti in fiecare zi, macar cateva minute. Sa citeasca, sa o rasfoiasca, sa afle cuvinte noi si semnificatia lor, sa-si noteze o idee. Intrebati-l mereu despre ce a mai citit si despre noutatile si informatiile aflate.
Cand mergeti la cumparaturi impreuna cu copilul, opriti-va si la raionul de carti creandu-i copilului obisnuinta de a vedea carti, a le tria si a le achizitiona.
Unde se plaseaza biblioteca?Aceasta piesa de mobilier trebuie sa fie instalata in zona de studiu a casei, aproape de biroul copilului, intinsa de-a lungul unui perete. Cand nu are o structura clasica, poate sa capete alura catorva polite suspendate in diferite forme: in linie, pe randuri paralele, in zig-zag.
Cand biblioteca face parte dintr-un ansamblu in care este inclus si patul, cartile trebuie sa fie bine asezate pe rafturi astfel incat copilului sa nu-i fie teama ca acestea ii cad in cap in timpul noptii.
Cum trebuie sa fie aranjata biblioteca?
In functie de varsta copilului, spatiile bibliotecii sunt rezervate pentru jucarii, carti, pliante, chiar si pentru plante decorative care aduc o nota de prospetime in incapere.
Cu cat inainteaza in varsta, copilul va acorda o mai mare importanta studiului, de aceea peretii camerei sale pot fi tapetati cu etajere pline de carti. Ele nu trebuie sa fie ascunse in spatele unor usi masive de biblioteca stil care mai rau ii sperie pe copii decat sa-i atraga.
Pentru scolari, biblioteca este mai mare si devine mai neincapatoare cu volumele care se strang zilnic. In acest caz, se fac mici modificari in camera, mai exact au loc mici adaosuri de module.
Alegandu-se peretele cel mai mare al camerei, se monteaza de-a lungul lui rafturi pana la cea mai inalta pozitie. Urcandu-se pe o cocheta scara de apartament, copilul va ajunge la cartile de pe raful cel mai inalt, unde de obicei sunt asezate cartile pe care nu le foloseste foarte des. Sau cele pe care le-a citit deja ori care nu se mai adreseaza varstei lui. 
Incercati sa-l obisnuiti pe copil cu mentinerea ordinii in biblioteca. Nu aruncati cartile la voia intamplarii, nu le asezati pe cele mici sub cele mari.
Cand in casa exista o singura biblioteca si pentru adulti si pentru copii, este bine sa le rezervati celor mici un corp de biblioteca sau un raft special pentru cartile lor. Vor fi incantati sa se ocupe de propriul univers.
Ce facem cu toate cartile depasite pentru varsta copilului?Cartile care i-au incantat copilaria nu trebuie aruncate, ci se pastreaza. Fie le stocati pe rafturile cele mai inalte ale bibliotecii si vor deveni o amintire placuta pentru mai tarziu. Fie le daruiti altor copii, nepotilor, rudelor, vecinilor. Fie le donati unor copii defavorizati de la diferite asociatii sau fundatii, cu precadere in perioade speciale ale anului, de sarbatori.
De aceea, este bine sa-i invatati pe copii sa pretuiasca si sa pastreze cartile in buna stare. Sa nu toarne paharul cu apa pe filele cartilor, sa nu puna mancare pe ele, sa nu scrie sau sa deseneze pe foi, sa nu rupa copertele, sa nu arunce cartile prin toate colturile casei fiindca se dezmembreaza sau se rup.

Sursa AICI

Biblioteca lui Stardi





M-am dus ieri la Stardi. Casa lui este aproape, peste drum de şcoală. Mi-e cam ruşine s-o spun, dar trebuie să mărturisesc că mi-a fost necaz pe el, când i-am văzut cărţile. Ce bine şi le păstrează! N-a prăpădit nici una măcar, din căr-ţile pe care a învăţat; le are pe toate şi eu nu mai am nici una! Ce rău îmi pare că le-am rupt! Toţi banii ce-i capătă de la ru-de, el îi dă pe cărţi.
Tatăl său, prinzând de veste că-i plac cărţile, a dat să i le lege după placul lui şi i-a cumpărat un dulăpior frumos de nuc.
Dulapul are nişte perdeluţe verzi. Când tragi de un şnur, ele se deschid şi ţi se înfăţişează deodată trei rânduri de cărţi de diferite culori, bine aşezate, curate şi cu titlurile scri-se cu litere poleite. Are: poveşti, călătorii, poezii; are şi cărţi cu gravuri, şi ce bine ştie să potrivească feţele! A aşezat volu-mele albe pe lângă cele albastre, pe cele roşii lângă cele ne-gre şi lângă acestea, pe cele galbene: astfel că se deosebesc de departe şi au o înfăţişare cât se poate de frumoasă. Ade-seori, el îşi petrece timpul rânduindu-le în alt chip. Şi-a făcut un catalog de cărţi, tocmai ca un bibliotecar. Cum şi le îngri-jeşte! Le şterge de praf, le răsfoieşte şi cu băgare de seamă le deschide, ca să nu le mânjească poate cu degetele lui cele groase; s-ar zice că sunt noi. Păcat, zău, că n-am ştiut şi eu să mi le păstrez pe ale mele! Ce bucurie, e pe el, când îşi cumpără câte o carte! O mângâie, îi face loc în bibliotecă, o ia iarăşi în mână, o învârteşte şi se uită la ea ca la un odor. Într-un rând începuse să-l doară ochii de mult ce citea.
Tatăl său veni la noi, în odaie, şi, bătând cu palma pe ceafa fiului său, îmi zise cu vocea sa puternică:
— Ia spune-mi, domnişorule, ce zici dumneata de al meu cap de dovleac? Te încredinţez că în căpăţâna asta e atâta străduinţă încât are să izbutească în toate! Mângâierea aceea grosolană a tatălui său îl făcea să închidă ochii de plăcere, întocmai ca un căţeluş când îl mângâie stăpânul.
N-aş putea să spun de ce, dar nu-mi vine să glumesc cu Stardi, cum glumesc cu ceilalţi camarazi ai mei şi nici nu-mi vine să cred că este numai cu un an mai mare decât mine.
Când am plecat, el m-a însoţit până la pragul uşii şi mi-a zis la revedere cu multă seriozitate; parcă avea chipul poso-morât; era cât p-aci să-i răspund ca unui om mare:"Vă salut, domnule!"
Îndată ce mă întorsei acasă, spusei aceasta tatălui şi adăugai:
— Nu înţeleg un lucru, tată; Stardi n-are nici un talent, nu este deştept, e cu totul necioplit, are un chip pocit şi cu toate acestea, el îmi impune.
Tata îmi răspunse:
— Să-ţi spun eu, fiul meu, de ce-ţi impune: pentru că are tărie de caracter.
— Şi apoi să-ţi mai spun încă ceva ciudat, mai zisei eu, am stat o oră la el, acasă, şi nu cred să-mi fi spus cincizeci de cuvinte. Nu mi-a arătat nici o jucărie, n-a râs, nici n-a zâmbit măcar odată şi tot nu mi-a fost urât, şi am rămas bucuros la el.
Tata îmi răspunse:
— Pentru că-l stimezi.



Cei trei de Cine:
Cine ştie titlul cărţii şi autorul? :)
Cine o are în bibliotecă? :)
Cine a citit-o? :)

Lecturi suplimentare –clasa a III-a și a IV-a




Vasile Alecsandri - Iarna, Primăvara

Dumitru Almaş - Povestiri istorice

Tudor Arghezi - Iscoada, Stupuil lor, Paza bună

Al. Brătescu-Voineşti - Puiul, Nicuşor

Eusebiu Camilar - Stejarul din Borzeşti

I.L. Caragiale - Vizită

Otilia Cazimir - Poezii

George Coşbuc - Patria română, Iarna pe uliţă

Ion Creangă - Moş Ion Roată şi Vodă Cuza, Amintiri din copilărie

B. Şt.Delavrancea - Bunicul, Bunica

Mihail Drumeş - Povestea neamului românesc
Mihai Eminescu - Ce te legeni..., Revedere

Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă

O. Goga - Noi

N. Labiş - Dacă toate-acestea fi-vor învăţate

Mihail Sadoveanu - Domnu” Trandafir

*Edmondo de Amicis - Cuore, inimă de copil

*Jack London - Colţ alb

*Mark Twain -Tom Sawyer

Sursa aici





Lecturi suplimentare - clasa a IV-a





Marina Sorescu – Greierele si furnica 
Ionel Teodoreanu – Cearta; 
Mircea Sântambreanu – Un smecher la lectie; 
Lucian Blaga – Am pus la incercare cerul; 
George Cosbuc – Pomul Craciunului; 
Nicolae Labis – Fulg; 
Vladimir Colin – Basme; 
Eugen Ionescu – Legenda Romanitelor; 
Octav Pancu-Iasi – S-a pierdut ceva…;- Fat Frumos când era mic; 
Profira Sadoveanu – Casa care guita; 
Petre Ghelmez – Inima mamei; 
Mihail Drumes – Alfred Nobel – un mesager al pacii; 
Ion Pilat – Martisor; 
George Topârceanu – La Pasti; 
Ion Agârbiceanu – Cersetorul;- File din cartea naturii; 
Viorica Huber – Cum si-a facut Pamântul o plapuma; 
Alecu Russo – Cântarea României; 
Mihai Beniuc – Ma rog; 
Mihai Beniuc – Dreapta judecata a imparatului; 
Tudor Arghezi – Ex libris; 
Petru Demetru Popescu – Mândricel; 
Emil Gârleanu – Din lumea celor care nu cuvânta; 
Marin Sorescu – Delta Dunarii; 
Vasile Alexandri – Poezii; 
Ion Al. Bratescu-Voinesti – Cea dintâi durere; 
Petre Dulfu – Ispravile lui Pacala; 
Calin Gruia – Povesti; 
Mihail Sadoveanu – Aventurile sahului; 
Marin Sorescu – Unde fugim de-acasa; 
Alexandru Mitru – Legendele Olimpului;- Din marile legende ale lumii; 
Victor Eftimiu – insir'te margarite; 
Ion Slavici – Pacala in satul lui; 
Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunata;- Un om nacajit;


Sursa aici